În anul 1711 familia
Karolyi pune stãpânire si pe comunele din jurul Careiului. Acest
lucru s-a produs în urma trãdãrii principelui Ardealului (Rakoczi
Francisc al II-lea) de cãtre cãpitanul armatelor sale, baronul Karolyi.
Principele fiind plecat în Polonia sã cearã sprijin, Karolyi
Sandor în fruntea armatei insurgente a capitulat pe sesul Moftinului în
fata împãratului Austriei. Douã zile mai târziu, la
29 aprilie 1711 se încheia Pacea de la Satu Mare, care punea capãt
luptelor duse de principii Ardealului contra Habsburgilor. Drept rãsplatã,
Karolyi devine conte, primeste mosiile lui Rakoczi precum si drept familial pe
vecie la scaunul de prefect al judetului.
|
Diminuarea populatiei ca urmare
a rãzboaielor, a ciumei si a foametei produse de lipsa fortei de muncã,
au dus la gruparea iobagilor pe anumite mosii, altele rãmânând
pustii. În altã parte a Europei, în provinciile Wurtemberg
si Oberschwaben se fãceau simtite efectele rãzboaielor (cel de 30
de ani îceput în Imperiul Romano-German între principii protestanti
si împãrat si extins prin interventia Frantei,Suediei,Spaniei si
a Papei; cele de succesiune din Polonia), locuitorii de acolo cãutând
un trai mai bun prin tãrile vecine. În aceste conditii Karolyi a
fãcut demersuri pentru aducerea svabilor pe mosiile sale, lucru ce convenea
de minune guvernului de la Viena, interesat de germanizarea Ungariei. Astfel cã,
începând cu 1712 au sosit primele grupuri, colonizarea continuând
timp de un secol, nu doar cu svabi ci si cu slovaci si evrei.
Efectele culturale
si sociale nu au întârziat sã aparã. Astfel : în
1725 este înfiintat gimaziul piarist, în 1754 este înfiintatã
tipografia, în 1765 este construitã prima farmacie, iar în
1768 este sfintitã biserica romano-catolicã. |
Dupã
înãbusirea Revolutiei de la 1848 si aceastã regiune, ca si
întreaga Ungarie, a ajuns sub dominatia austriacã. Importantã
pentru aceastã perioadã este realizarea soselei Tiszafoldvar-Debrecen-Carei-Satu
Mare-Sighet. Spitalul orãsenesc se construieste în 1845 din donatii.
În acestã perioadã Careiul numãra aproape 12.000 de
suflete. |